Cadrul geografic
Plasare geografică
Administrativ, comuna VAD este situata ca teritoriu in partea de Nord a judetului CLUJ, fiind invecinata cu comuna Catcau la est, municipiul Dej la Sud si est, comuna Bobalna la Sud, si cu teritoriul judetului Salaj comunele galgau si Rus la Vest.
Geografic este situata la periferia estica a Podisului Somesan, subunitatea Dealurile Dejului care include 87% din teritoriul comunei, cat si pe culoarul Somesului, axa importanta polarizare a localitatilor si cailor comunicatie. Teritoriul comunei este situat pe partea stanga a Vaii Somesului, strabatut fiind de Drumul Judetean DJ 109 E Dej - Vad - Jibou drum care trece prin trei localitati ale comunei si anume Cetan - Vad - Valea Grosilor.
Comuna se afla la o distanţă de 16 Km faţă de municipiul Dej şi este sub influenţa acestuia.
Administrativ, comuna VAD este situata ca teritoriu in partea de Nord a judetului CLUJ, fiind invecinata cu comuna Catcau la est, municipiul Dej la Sud si est, comuna Bobalna la Sud, si cu teritoriul judetului Salaj comunele galgau si Rus la Vest.
Geografic este situata la periferia estica a Podisului Somesan, subunitatea Dealurile Dejului care include 87% din teritoriul comunei, cat si pe culoarul Somesului, axa importanta polarizare a localitatilor si cailor comunicatie. Teritoriul comunei este situat pe partea stanga a Vaii Somesului, strabatut fiind de Drumul Judetean DJ 109 E Dej - Vad - Jibou drum care trece prin trei localitati ale comunei si anume Cetan - Vad - Valea Grosilor.
Comuna se afla la o distanţă de 16 Km faţă de municipiul Dej şi este sub influenţa acestuia.
Factori de risc natural (zone naturale protejate)
Nu există în zonă factori care să influenţeze decisiv mediul natural- putem vorbi totuşi de anumite perioade din an când apele Someşului sunt peste cota de atenţie (mai ale primăvara când se topeşte zăpada de la munte) dar acest pericol a fost redus în proporţie de 30% datorită îndiguirilor (pe o lungime de 5 Km) care sau făcut în ultimii ani în localităţile Vad şi Cetan şi care protejează cele două sate aproape în întregime - mai există mici zone care nu afectează zona - doar când debitul Someşului este foarte mare este pericol de inundaţie în zona Lunca Cetanului şi Valea Groşilor există pericol de a se inunda o suprafaţă de peste 70 ha. teren agricol;
Nu există în zonă factori care să influenţeze decisiv mediul natural- putem vorbi totuşi de anumite perioade din an când apele Someşului sunt peste cota de atenţie (mai ale primăvara când se topeşte zăpada de la munte) dar acest pericol a fost redus în proporţie de 30% datorită îndiguirilor (pe o lungime de 5 Km) care sau făcut în ultimii ani în localităţile Vad şi Cetan şi care protejează cele două sate aproape în întregime - mai există mici zone care nu afectează zona - doar când debitul Someşului este foarte mare este pericol de inundaţie în zona Lunca Cetanului şi Valea Groşilor există pericol de a se inunda o suprafaţă de peste 70 ha. teren agricol;
Hidrografia
Hidrografia comunei se încadrează în bazinul văii Somesului unit. Afluentul principal, valea vadului izvorăşte în dreptul localităţii Calna şi curge în direcţia S- V spre N este confluid cu V. Somesului, aval de localitatea Vad. Valea are un curs semipermenent, debitul este scăzut de sub 0,2 mc/sec şi regim torenţial de scurgere; în anii secetoşi seacă. Afluenţii văii vadului sunt neînsemnaţi atât ca debit cât şi ca lungime (de exemplu: Valea Răcasului). Debitul mediu multianual al Văii Somesului în dreptul localităţii Vad este în jur de 71mc/sec punct până unde nu primeşte nici un afluent important Someşul.
Chimic văile se încadrează în grupa apelor bicarbonate, cu mineralizare moderată (sub 500mg/l).
Hidrografia comunei se încadrează în bazinul văii Somesului unit. Afluentul principal, valea vadului izvorăşte în dreptul localităţii Calna şi curge în direcţia S- V spre N este confluid cu V. Somesului, aval de localitatea Vad. Valea are un curs semipermenent, debitul este scăzut de sub 0,2 mc/sec şi regim torenţial de scurgere; în anii secetoşi seacă. Afluenţii văii vadului sunt neînsemnaţi atât ca debit cât şi ca lungime (de exemplu: Valea Răcasului). Debitul mediu multianual al Văii Somesului în dreptul localităţii Vad este în jur de 71mc/sec punct până unde nu primeşte nici un afluent important Someşul.
Chimic văile se încadrează în grupa apelor bicarbonate, cu mineralizare moderată (sub 500mg/l).
Geologie şi condiţii geotehnice
Din punct de vedere geologic predomina marne, argile, gresii, conglomerate.
Din punct de vedere geologic predomina marne, argile, gresii, conglomerate.
