Relieful şi vegetaţia
Harta valorilor hipsometrice a teritoriului comunei şi a zonei limitrofe indică o altitudine medie în jur de 400 - 450 m iar altitudinile extreme variază între 515 m (Dealul Lipoaia), 535 m (Dealul Măguri) şi 225 m la nivelul terasei de lunca a Somesului.
Culoarul depresionar al Someşului se impune prin aspectul de culoar terasat, cu lăţime medie în jur de 1,5 - 2 km.
Bine reprezentată este terasa de luncă care se menţine între 2 - 3 m deasupra nivelului actual al Someşului, iar grosimea aluviunilor oscilează între 2,5 - 3 m. Denivelările din cuprinsul luncii sunt marcate prin mici spaţii depresionare în care apa stagnează permanent său temporar (ex. lunca Cetanului, văd şi Valea Groşilor).
Lăţimea terasei pe teritoriul comunei, variază de la câţiva zeci de metrii, în dreptul localităţii Valea Groşilor la cca. 700 m în dreptul localităţii Cetan. În zona localităţii Văd, terasa de lunca este îngustă, iar peste ea se suprapune terasa de lunca a Vadului care pe tot traseul văii se menţine la 20 - 30m maxim la 50 m în dreptul localităţilor Bogată de Jos, Bogată de Sus şi Calna.
Terasă a II a este bine reprezentată (8 - 12 m) în dreptul localităţilor Cetan şi valea Groşilor, ataingand o lăţime de cca 300 m şi o lungime de 600 m la Cetan şi de 500 m la Valea Groşilor.
Dealurile Dejului, subunitate a podişului Somesan se caracterizează prin:
- energie de relief accentuată, cu valori de 150 - 200 m
- fragmentare puternică pe orizontală de o reţea de văi cu caracter torenţial foarte ramificata
- pante cu declivităţi mari, în medie 25 - 30%
- geologic predomina marne, argile, gresii, conglomerate
- solurile au o fertilitate slabă şi foarte slabă, degradate atât de substratul pe care s-au format cât şi de degradarea lor prin procese de vărsământ.
Ca folosinţă sunt sunt păduri, păşuni, fanate, versanţii cu pante mai accentuate, iar cei cu pante mai domoale, până la 15 - 180 sunt folosiţi ca arabil.
În zona în care se încadrează comuna semnalam că media anuală are valori de 8,5o C . Precipitaţiile medii ating cantităţi cuprinse între 700 - 800 ml/mp. Vânturile dominante sunt în direcţia V - NV, iar în culoarul Somesului îşi fac simţită influenţa şi cele dinspre Sud.
În culoarul Somesului sunt frecvente şi inversiunile de temperatură mai ales toamna.
Vegetaţia naturală este reprezentată de păşuni şi vegetaţie forestieră: fag, gorun, molid, brad, mesteacăn, carpen; arbuşti - cătina, porumbar, măcieşi.
Drumul judeţean DJ 109 E care tranzitează trei sate şi anume Cetan, Văd, Valea Groşilor şi face legătura cu judeţul Sălaj prin localitatea Dobrocina care aparţine comunei Gâlgău. Drumul comunal DC 177 care tranzitează localităţile de la ieşire din Văd - Bogată de Jos -Curtuiusul Dejului - Bogată de Sus - Calna .
Peste râul Somes în localitaile Vad şi valea Groşilor datorită podurilor plutitoare se asigura trecerea peste raul somes în condiţii bune a cetăţenilor şi asigură astfel legătura la şoseaua naţională (DN) Cluj - Baia Mare, precum şi accesul la calea ferată în haltele câţcău dacă se trece Somesul în localitatea Vad şi în haltă Căpâlna pe Somes dacă se trece Somesul prin localitatea Valea Groşilor. Aceste căi de acces sunt folosibile numai dacă condiţiile meteo sunt favorabile. În cazul în care debitul Somesului este mare şi cotele de avertizare sunt depăşite, sau dacă pe timp de iarnă este îngheţat Somesul această cale de acces este suspendată.
Populaţia comunei VAD (analiza demografică)
Populaţia comunei Vad în anul 2002 conform datelor prelucrate după trei surse diferite şi anume: datele de la recensământul populaţiei, datele din registrele agricole ale primăriei şi datele din baza de date informatizată a primăriei care este în lucru la ora actuală, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Construcţia locuinţelor este în proporţie de peste 90% din materiale durabile, iar ca perioadă de timp în care au fost construite, situaţia se prezintă astfel:
Locuinţele nu sunt dotate cu instalaţii de gaze; există instalaţii de apă şi fântâni cu apă potabilă, dar nu există canalizare;
Pentru stabilirea impozitului pe clădiri şi pentru alte taxe s-au stabilit următoarele zone:
A) În comună VAD, localitate de rangul III se stabilesc următoarele zone:
Zona A - clădirile aflate la strada principală a localităţii VAD (DJ 109 E)
Zona B - clădirile aflate pe străzile colaterale a localităţii VAD.
Zona C - clădirile aflate din zona satelor Cetan, Valea Groşilor, Bogată de Jos, Curtuiusu Dejului, Bogată de Sus, Calna care sunt cuprinse în intravilanul localităţii VAD.
1. adupţiunea apei la sate, cu un cost estimativ de 60 milliarde, finanţat de Banca Mondială;
2. canalizare, proiect cu un cost estimativ de 70 miliarde finanţat de SAPARD şi care are finalizare până în 2004;
